Sambata s-a deschis caminul P16, unde am stat in cei 3 ani de pana acum si unde am primit repartitia si anul acesta. Pe timpul verii a fost in renovare si toti ne-am bucurat sa ne putem caza inca de la inceputul anului universitar (ca in general lucrarile se prelungeau mai mult).
Seara am inceput mutarile din caminul P5, resedinta din timpul verii. A durat pana aproape de miezul noptii sa caram lucrurile pe care le aveam. Distractia atunci a inceput, pentru ca ne propusesem sa rezolvam toata treaba si sa putem sta linistiti apoi. Si am facut curatenie, am dezghetat frigiderul, am aranjat cat de cat camera, toate astea pana dimineata. Dupa care am facut un dus si am dormit vreo 2 ore.
Cand ne-am trezit, am continuat operatiunea si au inceput sa vina si ceilalti colegi de camin (doar cativa ne cazasem cu o seara inainte). Unii dintre ei venisera cu toata familia: parinti, bunici, frati, surori. Era agitatie mare: completarea hartiilor, caratul lucrurilor, curatenie, aranjatul camerei. Toti cooperam pentru a termina mai repede: ne imprumutam pixuri, maturi, carpe, detergenti, aspiratoare, ne ajutam reciproc la carat, mutat si asamblat si pastram o atmosfera placuta si distractiva, in ciuda muncii depuse.
Una peste alta, cazarea in camin este una din experientele care imi plac, oferind posibilitatea de a cunoaste oameni noi si de a da o mana de ajutor acolo unde este nevoie.