Echipa Happy Tree Friends Mixt la Semimaraton Gerar 2015

Echipa Happy Tree Friends la Semimaraton Gerar 2015

Duminica, 26 ianuarie 2014, a fost organizata editia a cincea a Semimaratonului Gerar. Evenimentul s-a desfasurat in Campusul Universitatii Politehnica Bucuresti si traseul a avut aproximativ 3,6 km.

La competitie au fost peste 500 de alergatori la cele 3 curse: Semimaraton-echipe (compuse din trei persoane) – 6 ture, Cros 10,8 km – 3 ture, Crosul Facultatii de Inginerie Electrica – 1 tura.

Experienta de anul acesta a fost cu adevarat speciala, mai ales ca m-am hotarat sa particip la sfarsitul lunii noiembrie, deoarece nu stiam cum o sa ma recuperez si o sa-mi revin dupa perioada de pauza. :)

Astfel ca am vorbit cu Cosmin sa refacem echipa de anul trecut. Cum Magdalena a refuzat, am vorbit cu Bianca si am format echipa BCC. Eram un fel de echipa de accidentati, mai ales ca si ea era in recuperare dupa o accidentare.

Dupa mai multe discutii, in lunea dinaintea concursului, ne-am pus de acord sa facem schimbarea in echipa, deoarece Bianca nu era inca pregatita sa alerge un semimaraton.

Salvarea a venit de la Flory care a acceptat sa facem echipa impreuna. De fapt, ideea acestei echipei o discutasem inca de la editia de anul trecut si pana la urma am realizat-o anul acesta. :P

A fost interesant ca in regulament erau 2 puncte care mentionau ca modificarea unei inregistrari este posibila cu minim 14 zile inainte de data evenimentului si ca un concurent are dreptul sa se inscrie si sa participe doar la o singura cursa. Cu aceasta ocazie, le multumim inca o data organizatorilor pentru ajutor si intelegere.

Astfel ca am devenit echipa Happy Tree Friends Mixt. La o prima vedere, nu prea aratam ca o echipa. In realitate, a fost echipa perfecta, impreuna cu doi prieteni dragi: Flory mi-e inspiratie continua, iar Cosmin baza de date cu informatii. ;)

Suntem ca-n balada Miorita: o munteanca, un moldovean si un oltean. In plus, avem numeroase curse alergate impreuna, iar in total numeroase curse castigate, peste 10 maratoane si 10 semimaratoane, numeroase curse scurte si lungi, pe asfalt, pe pamant si pe munte.

Obiectivul pe care l-am discutat si ni l-am propus a fost sa abordam cursa ca un antrenament pentru maraton si sa obtinem un timp de 1:40 – 1:50. La prima vedere, era un obiectiv ce parea imposibil, daca nu, macar nerealist. Deoarece niciunul nu eram suficient de pregatiti, mai ales eu. :P

Dar cum suntem o echipa, am cautat impreuna cele mai bune solutii si modalitati prin care sa ne valorificam punctele forte si sa le compensam pe cele slabe. Astfel ca am reusit sa facem un antrenament condus de Flory chiar pe traseul concursului. Ne-am simtit minunat impreuna si consider ca a fost momentul care a contat decisiv.

Tomi Coconea Semimaraton Gerar 2015

Sambata seara am avut ocazia sa particip la intalnirea cu Tomi Coconea, care ne-a impartasit o parte din povestea sa impresionanta. Tomi este ambasadorul Gerar 2015 si de 2 ori vicecampion al Red Bull X-Alps, una dintre cele mai grele competitii de aventura din lume.

Mai putin de 2 minute petrecute cu Tomi au fost suficiente pentru a realiza cat de “normal” sunt si cat de putine resurse folosesc. A fost de-a dreptul ca o piatra ce m-a lovit puternic in cap pentru a-mi da seama ce posibilitati exista dincolo de ceea ce este evident. :D

Echipa Happy Tree Friends Semimaraton Gerar 2015

Ziua concursului a fost cu adevarat speciala. Aveam magicul numar de concurs “11″, dormisem foarte bine si eram pregatiti pentru o noua aventura. In plus, vremea a tinut cu noi si conditiile erau ideale pentru alergare.

Rectoratul si campusul erau impanzite de alergatori, voluntari si sustinatori. Simteam o puternica energie pozitiva si ca urma sa avem o noua experienta minunata. A fost o mare bucurie reintalnirea cu numerosi prieteni si timpul pana la start a trecut foarte repede. :)

Echipa Happy Tree Friends Semimaraton Gerar 2015

Prima parte a cursei a decurs excelent si ne-am simtit minunat. Am reusit sa comunicam si sa colaboram armonios, ne-am salutat cu voluntarii, sustinatorii si celelalte echipe intalnite pe traseu, am mentinut un ritm sustinut si constant si primele ture au trecut rapid.

Din a doua jumatate, am inceput sa resimt pregatirea insuficienta. Am avut dificultati de concentrare, diverse ganduri negative si am avut fluctuatii intre momente in care simteam dureri in tot corpul si momente in care nu ma durea nimic. Am incercat aproape toate modalitatile pe care le stiam pentru a-mi reveni, inclusiv deja celebra kryptonita. :P

Echipa Happy Tree Friends Semimaraton Gerar 2015

Punctul culminant a fost in ultima tura, in care am simtit ca am lovit din plin “zidul maratonistului”. Mi s-a parut ca timpul si distanta s-au dilatat: parca am parcurs peste 20 km in peste 2 ore.

Mintea practic nu-mi mai functiona, corpul nu-mi mai raspundea la comenzi, pulsul si respiratia erau la niveluri alarmante, inima-mi iesea parca din piept si capul ma durea foarte tare.

Iubitii mei colegi au fost exemplari si m-au sustinut si incurajat continuu. Le multumesc si le sunt recunoscator pentru ca datorita lor am reusit sa pastrez un ritm constant de alergare, punand pas dupa pas. ;)

Linia de sosire a venit ca o eliberare. Cred ca fotografia de la final reflecta cel mai bine modul in care ne simteam la incheierea celor aproape 22 km.

Echipa Happy Tree Friends Semimaraton Gerar 2015

Consider ca a fost singura cursa in care am trecut de ceea ce credeam ca inseamna “maxim”.

Posted in Concursuri, Eu, despre mine, Evenimente, Personale, Sport, Timp liber | Leave a comment

Maxima 204

Imi place afirmatia Parintelui Sofian Boghiu: “Smerenia si dragostea. Cu aceste doua virtuti se poate incepe descrierea Ortodoxiei.”

Posted in Maxime | Leave a comment

Tudor Butu construieste “caramida cu caramida”

Tudor Butu este unul dintre mentorii mei si ii multumesc pentru ca a acceptat sa ne impartaseasca o parte din bogata sa experienta. Pe Tudor, l-am cunoscut in decembrie 2013, cand mi-a propus sa ma alatur clubului pe care l-a fondat: Pegas Triatlon Club.

Cartea sa “Ironman – Drumul meu spre implinire” mi-a fost una dintre sursele de inspiratie pentru a ma antrena si a participa la primul triatlon. De asemenea, Tudor m-a indrumat, m-a sustinut si m-a incurajat la fiecare pas.

In cadrul Pegas Triatlon Club, organizeaza anual concursurile Cozia Mountain Run si Triatlonul de la Buftea. Acestea reprezinta un mod prin care a ales sa-si impartaseasca misiunea si valorile cu cei din jur.

In continuare, va invit sa ii aflati o parte din poveste:

Biografie.

M-am nascut in anul 1977, in Sibiu, unde am absolvit Facultatea de Istorie. Mi-am continuat studiile postuniversitare in Germania si Anglia, iar din anul 2004 locuiesc in Bucuresti.

Care este misiunea ta?

Misiunea mea personala o cunoaste pe deplin numai Dumnezeu. Ceea ce eu simt sa infaptuiesc este sa transmit celor din jur mesajul ca prin credinta si statornicie in actiune totul este posibil si ca fiecare dintre noi meritam pace si bucurie in viata aceasta. Cred ca fiecare om care a reusit sa aduca zambet si claritate in viata cuiva aflat in deznadejde simte ca a meritat sa traiasca. A darui din inima mea fara a astepta altceva in schimb a fost mereu o stare naturala a fiintei si a gandirii mele si as putea sintetiza tot ceea ce consider eu ca face parte din misiunea mea in urmatoarea idee: sa cunosc, sa iubesc si sa servesc pe Dumnezeu.

Care sunt valorile tale?

Fiecare dintre noi ne-am creat o serie mai scurta sau mai lunga de valori si principii dupa care ne ghidam constient sau inconstient, iar succesul in toate domeniile depinde de cat de bine sunt asimiliate aceste valori in existenta de zi cu zi. Momentul in care eu am stat fata in fata cu valorile si credintele mele a fost atunci cand datorita unor probleme am simtit ca viata mea trebuie revizuita si probabil ca fiecare dintre noi devenim mai atenti la valorile personale doar atunci cand viata ne ofera incercari mai dificile. Valorile dupa care m-am ghidat mereu sunt: onestitatea, loialitatea, angajamentul, respectul, discretia, disciplina, responsabilitatea, iar in cei mai recenti ani ai vietii mele mi-am insusit si alte valori precum: pacea si armonia interioara, blandetea, rabdarea, toleranta si sensibilitatea. Desigur, la toate acestea se adauga dragostea si bunatatea fata de aproapele, valori dupa care fiecare om incearca sa vietuiasca.

Care sunt modelele tale in viata/sport/alergare?

In ceea ce priveste modelul sportiv, consider ca fiecare om este deosebit si are cate ceva demn de urmat. Important este sa nu copiem, ci sa incercam sa ne pastram originalitatea si propria identitate, tinzand mereu spre idealul de a deveni noi insine raspunsuri iubitoare pentru semeni si pentru Dumnezeu.

Care a fost/este motivatia ta pentru a face sport?

Am facut sport de cand ma stiu. Tatal meu a jucat rugby in echipa Sibiului si prin urmare si eu am jucat rugby la nivel de juniori, intre clasa a patra si a opta. Imi aduc aminte ca imi placea sa alerg si, de aceea, am jucat pe postul “aripa”. Aveam viteza destul de buna, imi placea sa lovesc mingea cu piciorul, dar nu imi placea sa joc “in gramada”. Evitam pe cat posibil contactul direct cu adversarul. In liceu, am inceput sa fac plimbari tot mai lungi pe bicicleta, in jurul Sibiului. Imi placea foarte mult sa urc inspre Paltinis si evitam traseele plate. In timp ce ma pregateam pentru examenul de Bacalaureat am vazut, intr-un magazin de biciclete, un afis, care anunta organizarea unui triatlon la Balea. Si vrand sa urc cu bicicleta pe Transfagarasan, m-am inscris si astfel am participat la primul meu concurs. De atunci, din 1995, practic cu regularitate cele trei sporturi care dau definitia triatlonului: inot, ciclism si alergare.

Ce alte sporturi practici/ai practicat?

Daca ma gandesc bine, primul sport practicat a fost schiul. Am invatat sa schiez la varsta de trei ani. Imi place in continuare foarte mult sa schiez, insa pasiunea mea ramane triatlonul.

De ce ai ales triatlonul?

Simt ca triatlonul este un sport care iti da posibilitatea de a te dezvolta fizic armonios. Antrenamentele sunt variate si preponderent in natura. Imi place mult sa intru in contact direct cu natura si cu elementele ei.

Ce reprezinta sportul/triatlonul pentru tine?

Sportul face parte din viata mea si este integrat perfect in programul meu zilnic. Imi programez din timp antrenamentele astfel incat sa fiu atent la ce, cat si cand mananc.

La ce alte competitii/evenimente sportive ai participat?

In afara de competitiile de triatlon, am participat si la competitii de alergare pe sosea (semimaraton si maraton) si pe munte. Acestea din urma, incepand cu anul 2006, cand am participat la prima editie a Maratonului Piatra Craiului.

Care a fost cea mai mare provocare de pana acum? Ce ai invatat din ea? Cum ai reusit sa o depasesti?

Cea mai mare provocare pentru mine a fost participarea in 2011 la Ironman Regensburg. Pentru a termina cu bine concursul, constand din parcurgerea succesiva a 3.8 km inot, 180 km ciclism si 42 km alergare, m-am antrenat consecvent timp de 9 luni. Pregatirea pentru Ironman a fost, din punctul meu de vedere, marea provocare. Intregul parcus inspre acest concurs l-am descris in cartea “Ironman – Drumul meu spre implinire”.

Care a fost o competitie/eveniment memorabil? De ce? Cum a fost?

Participarea la “Trail des 3 Vallees – Nepal” a fost cu adevarat memorabila. Timp de doua saptamani am alergat prin Himalaya distante zilnice cuprinse intre 25 si 40 km, cu diferente semnificative de nivel. Altitudinea maxima la care am ajuns a fost 5.100 m. Special a fost ca eram doar 15 participanti si astfel am alergat aproape tot timpul singur. Imi amintesc ca treceam prin sate agatate de un versant al muntelui la 3.000m, fara indicatoare la intrare, cu locuitori pe cat de saraci pe atat de zambitori. Adultii ma intampinau cu palmele lipite si, in timp ce isi aplecau capul, imi spuneau Namaste, iar copiii fugeau dupa mine si imi citeau numele scris pe numarul prins pe rucsac. Am intalnit putini turisti. In satul Lapagaon, unde am avut singura zi de repaos, am avut chiar senzatia ca noi eram primii turisti pe care localnicii ii intalnesc. In sat nu exista nici un restaurant si nici o posibilitate de cazare. Am dormit si am mancat la localnici, in case fara curent si fara baie, cu toaleta la o intersectie de drum, folosita de mai multe case. Langa ea era un izvor de unde isi luau femeile apa pentru gatit si unde se spala tot satul. Cel mai apropiat drum accesibil masinilor era la o zi de mers distanta. Bineinteles ca in nici o etapa nu am avut retea la telefonul mobil. Traseul, marcat in dimineata fiecarei etape, era foarte simplu: cateva panglici rosii puse din loc in loc. Doar in intersectii gaseam pe pietre puncte de vopsea si sageti trasate in pamant. Toti participantii, am piedut macar o data traseul, iar regula era: daca mergi 15 minute si nu vezi un semn trebuie sa te intorci. Atunci cand eu m-am pierdut, nu m-am intors, am scos harta si am ales o carare inspre satul in care era sosirea. Am ajuns aproape la disperare cand am vazut ca timp de trei ore nu am intalnit nici un marcaj. Traseul corect era paralel cu cel ales de mine, pe versantul de pe cealalta parte a raului. Localnicii mi-au fost insa de mare ajutor: ii intrebam Lapagaon? si indicau cu mana, undeva in departare, satul in care trebuia sa ajung.

Tudor Butu

Cum se potriveste activitatea sportiva/triatlonul cu misiunea si valorile tale?

Dupa ce am participat la cele doua concursuri mai sus-mentionate, am considerat ca este momentul sa imi indrept energia inspre cei din jurul meu. Si astfel, am fondat Pegas Triatlon Club si m-am implicat in organizarea mai multor evenimente sportive, toate in scop umanitar, in special pentru copii.

Care sunt obiectivele urmatoare?

Cu ajutorul lui Dumnezeu, mi-ar placea sa pot face sport si cand voi avea 80 de ani. De asemenea, as dori sa continuu an de an organizarea concursurilor clubului nostru: Cozia Mountain Run si Triatlonul de la Buftea. Sensul organizarii lor este promovarea alergarii montane si a triatlonului, a obiectivelor turistice locale si, nu in ultimul rand, strangerea de fonduri pentru copiii defavorizati social.

Cum te ajuta sportul/triatlonul in viata de zi cu zi?

Prin intermediul sportului, am invatat sa ma cunosc mai bine, mi-am descoperit slabiciuni si calitati nebanuite, am invatat sa respect un anumit program si sa urmaresc atingerea unui anumit obiectiv. Desigur, aceste trasaturi sunt binevenite si in viata profesionala.

Care sunt punctele tale forte si slabe la triatlon? De ce?

Punctul meu slab la triatlon este inotul, iar cel forte este ciclismul. Insa, prin antrenamente am reusit sa ajung la un nivel de pregatire care sa imi permita sa ma bucur de fiecare proba. Un bun prieten mi-a spus deseori ca punctul meu slab este ca nu dau totul in timpul unui concurs, insa, eu prefer sa ma bucur de fiecare clipa a concursului si nu de timpul obtinut. Imi propun doar sa termin cu bine si astfel fericirea de la final o am garantata. Fericirea pentru mine nu este satisfactia individuala, ci starea de bucurie in comuniune cu ceilalti si astfel, adesea astept cu nerabdare revederea unor prieteni din tara si nu competitia in sine.

Cum reusesti sa imbini partea profesionala si personala cu sportul?

Cheia fericirii este echilibrul si pacea interioara. Daca exageram intr-una din cele trei parti, cu siguranta, la un moment dat, vor aparea consecinte din partea domeniilor neglijate. Eu unul incerc sa fiu prezent in tot ceea ce fac. De exemplu, cand sunt cu familia, incerc sa ma dedic 100% familiei. Nu ajuta nimanui sa ma joc cu fetita mea, dar gandul sa imi fie la antrenamente. Si oricum, daca as face asa, ea ar simti de indata.

Care este stilul tau de viata (rutina zilnica, saptamanala; alimentatie, hidratare, miscare, relaxare, odihna)?

Avand in vedere ca nu am obiective sportive pentru perioada imediat urmatoare, programul meu de antrenamente este unul destul de relaxant, si anume cel putin trei antrenamente saptamanal, marti, joi si la sfarsit de saptamana. Alimentatia este una ovo-lacto-vegetariana, dar include si produse din peste. Dorm in medie 6 – 7 ore pe noapte.

Cum simti ca te-ai dezvoltat de-a lungul activitatii sportive? Care a fost evolutia ta?

In 1995, la primul meu concurs am terminat ultimul, nefiind capabil sa inot distanta de 750 m. Prin antrenamente si dupa aproape 16 ani, iata ca am reusit sa termin un triatlon pe distanta lunga (Ironman). Sunt adeptul progreselor graduale si a unei constructii treptate, “caramida cu caramida”.

Daca nu ai face sport, ce altceva ai face?

Probabil ca as dansa. In liceu am facut parte dintr-o trupa de dansuri de societate. Mergeam la spectacole si dansam vals lent, vals vienez, tango, samba, rumba, cha-cha. De fapt, prin dans mi-am castigat si primii mei bani: am dat lectii de dans.

Ce sfaturi ai pentru cei care fac sport/au inceput sa faca sport/nu fac sport?

As raspunde separat pentru fiecare categorie in parte.

Pentru cei care nu fac sport: Avand in vedere ca trupul este templul sufletului, avem menirea de a ne ingriji atat de trup, cat si de suflet. Asadar, recomandarea de a face miscare este naturala, fiind cunoscuta inca din antichitate: “mens sana in corpore sano”.

Pentru cei care de curand au inceput sa faca sport: Continuati! Insa cu smerenie, chiar daca veti obtine rezultate demne de lauda, cultivand stima de sine si evitand slava de sine. Exista o diferenta majora intre cele doua, slava de sine fiind forma prin care propria persoana este pusa in prim plan, prin care rautatea se manifesta la nivel sufletesc, unde nu mai este limitata de nimic si de nimeni si se manifesta prin mandrie. A fi smerit nu inseamna a-ti nega demnitatea, ci a-ti cunoaște locul si limitele si a actiona in consecinta.

Pentru cei care au integrat sportul in viata lor: Bucurati-va si multumiti lui Dumnezeu pentru toate!

Posted in Povesti de sportivi | Leave a comment

Maxima 203

“Nu cei ce aud Legea sunt drepti inaintea lui Dumnezeu, ci cei ce implinesc Legea vor fi indreptati.” (Romani 2, 13)

Posted in Maxime | Leave a comment

Adriana Istrate redefineste imposibilul

Anul acesta am inceput un nou proiect si anume: o serie de povesti despre sportivi. Consider ca astfel de povesti pot reprezenta exemple care inspira si care promoveaza valori pozitive si autentice.

Ii multumesc si ii sunt recunoscator Adrianei pentru ca a acceptat sa fie prima care isi impartaseste o parte din povestea ei si sa deschida seria de povesti despre sportivi. Pentru mine, transformarea si evolutia rapida si spectaculoasa a Adrianei reprezinta unul dintre cele mai inspiratoare si autentice exemple. ;)

Apreciez energia ei pozitiva pe care o transmite intr-un mod autentic, cu caldura, lumina, calm si incredere. Consider ca incheierea cu succes a ultramaratonului de 100 km din Antarctica si castigarea lui este una dintre cele mai semnificative performante sportive romanesti ale anului 2014, alaturi de Simona Halep si Ana-Maria Branza. :D

Si mai impresionant mi se pare ca ultramaratonul din Antarctica reprezinta doar primul pas catre obiectivul ei 777: prima femeie din lume care alearga 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente, in 777 zile.

Ba mai mult, ea isi dedica aceasta calatorie sustinerii cauzei HOSPICE Casa Sperantei si isi doreste sa stranga 15.000 Euro pentru ingrijirea copiilor bolnavi de cancer. Aceasta este pagina de Galantom a Adrianei unde va invit sa donati pentru a o sprijini: http://hospice.galantom.ro/adrianaistrate :)

In continuare, puteti citi o parte din povestea unei adevarate campioane:

Biografie introducere (loc si data nasterii, studii, ocupatie, hobby-uri, etc.)

21.11.1980, minunata zi a nasterii mele

Braileanca prin nastere, bucuresteanca prin ocupatie si domiciliu si ardeleanca cu sufletul :)

Facultate de Management si Marketing si un Master in Managementul Investitiilor. 

Hobbyuri: Pe langa alergat? Citit, ascultat muzica, calatorii (chiar foarte mult), gatit, vizionat filme, cumparaturi (carti, carti si carti), socializare cu oameni mai destepti decat mine, lucrul in gradina de legume si condimente, dezvoltare personala, implicare in proiecte sociale, umanitare

Adriana Istrate

Care este misiunea ta?

Daca as fi primit intrebarea acum doi ani, nu cred ca as fi avut vreun raspuns in minte. Din fericire, in ultimul timp, am constientizat sensul tuturor actiunilor mele si mi-am dat seama ca principalul meu obiectiv este sa las in urma mea o lume mult mai buna decat daca nu as fi existat, asa cum bine spune R. W. Emerson. Pentru a reusi, am nevoie sa ma transform eu in primul rand si sa devin cea mai buna versiune a mea, pentru ca doar astfel ii poti ajuta pe ceilalti. Pana la urma, dai din ceea ce esti. Toate schimbarile facute de mine in ultima perioada au pornit dintr-o dorinta a mea de a ma simti mai bine in pielea mea, de a avea mai multa energie. Am luat o singura decizie si anume sa alerg. Restul, au venit de la sine.

Adriana Istrate

Care sunt valorile tale?

In aceasta perioada a existentei mele ma simt reprezentata de si actionez in conformitate cu urmatoarele: sanatate, sinceritate, implinire, dragoste, cunoastere, prosperitate, libertate, responsabilitate, contributie, determinare, perseverenta, empatie, curaj, crestere si dezvoltare, echilibru, natura, credinta si recunostinta. Evident, lista continua iar efortul de reasezare a valorilor reprezinta o actiune constanta, in functie de scopurile propuse si atinse.

Adriana Istrate

Care sunt modelele tale in viata / sport / alergare?

Nu am modele dar exista persoane care mi-au influentat si influenteaza dezvoltarea si le sunt recunoscatoare ca au aparut in viata mea exact atunci cand aveam nevoie. De la fiecare am preluat exact acele principii care au modelat constructiv atat propriile vieti cat si ale celor din jur si m-au ajutat sa vad lucrurile in ansamblu, dincolo de persoana mea. Incep prin a multumi celor mai buni prieteni si merg catre acele persoane publice pe care le-am remarcat: Dalai Lama, Albert Einstein, Steve Jobs, Andrei Rosu.

Adriana Istrate

Care a fost / este motivatia ta pentru a face sport / a alerga?

Declansatorul alergarii a fost contextul din martie 2013, atunci cand eram complet lipsita de claritate si perspectiva in legatura cu fiecare aspect al vietii mele. Simteam ca ceva nu functioneaza corect, nu stiam ce anume pentru ca nu aprofundam starile respective, probabil din teama de necunoscut sau de adevar, mai bine zis. Ma complaceam intr-un aparent confort fara sa realizez, de fapt, disconfortul. In acest context, am auzit discursul lui Andrei Rosu la una din conferintele organizate de BCR Banca pentru Locuinte, compania in care lucrez. La finalul prezentarii sale stiam deja ca voi incepe sa alerg, fara sa bravez pe tema. Dintr-o data, ma vedeam intr-un viitor mult mai luminos, mai plin de viata, mai energic. Daca aceasta a fost motivatia de a incepe, ceea ce m-a facut sa merg mai departe a venit din satisfactia pe care o aveam din primele alergari, apoi, din fiecare noua borna atinsa (3km, 5km, 10,… etc), primul concurs de alergare, primul semimaraton. Foarte ciudat, ieseam din casa stiind ca voi trece prin senzatii nu foarte placute (chiar de chin, uneori), insa, chiar si asa, la final, eram extrem de multumita ca am realizat alergarea respectiva. 

Continui sa alerg deoarece a devenit parte din obiceiurile mele, ca mersul la serviciu si pentru ca hraneste una din valorile mele – sanatatea. 

Adriana Istrate

Cum ai inceput sa faci sport / sa alergi?

A doua zi dupa discursul lui Andrei Rosu, m-am echipat cu ce imbracaminte sport aveam pe acasa si am iesit in parcul Tineretului sa vad care-i treaba cu alergatul, cum se face, cat de greu e, cat pot sa alerg. Am reusit doar o tura de parc cu 20 de opriri senzatiile simtite fiind, pe rand: de frig, de cald, de foame, de sete, dureri in picioare, dureri in gat, de stomac. Chiar si asa, am repetat experienta pana cand am facut prima tura fara sa ma opresc. Primii trei kilometri mi-au oferit prima senzatie de mandrie :) In tot timpul asta, am citit foarte multe articole despre alergat, tocmai pentru a ma pune la curent cu acest sport. Ca o urmare fireasca, m-am inscris la prima competitie, 21km pe Transfagarasan, la finalul caruia am plans de fericire! De aici incolo, lucrurile au curs normal. Dupa terminarea Maratonului International Bucuresti, ma intrebam: daca am reusit sa parcurg 42 km in doar sase luni, ce alte resurse mai am disponibile si de care eu nu stiu inca. Ideea de a merge mai departe ma imboldea si astfel mi-am propus sa fac o cursa de 100km. 

Adriana Istrate

Ce alte sporturi practici / ai practicat?

In clasele 5-7 am facut volei insa niciodata la nivel de performanta pentru ca eram mica, slaba si lipsita de putere in brate. Peste 15 de ani, singura legatura cu sportul erau cele cateva abonamente la sala pe care, le utilizam si nu prea, pentru ca, evident “nu aveam timp”. Fara sa fiu atrasa indeosebi de sport participam cu placere la orele de educatie fizica si nu-mi luam vreodata scutiri medicale. Un punct in plus ar fi genele bune primite de la parinti, banuiesc :)

Adriana Istrate

De ce ai ales alergarea?

Inca nu stiu daca eu am ales alergarea sau ea pe mine insa ma bucur de rezultat. Este un sport la indemana care nu presupune cine stie ce infrastructura, echipament de specialitate, abonament la sala sau instructor. Doar dorinta de a iesi din casa, chiar daca ai si “alte lucruri de facut”. Campania de la TV ne spune ca pentru o viata sanatoasa sunt necesare minimum 30 minute de miscare pe zi, asadar, de ce nu le-am face in alergare? 

Adriana Istrate

Ce reprezinta sportul / alergarea pentru tine?

Sportul in general si alergarea pentru mine inseamna, in primul rand, energie. Mai departe, pentru ca sunt energica, am pofta de viata si de tot ceea ce ea imi ofera: familie, prieteni, serviciu, oportunitati de tot felul pe care nu le mai ratez din cauza ca sunt “obosita”. Ceea ce defineste un sportiv performant sunt urmatoarele caracteristici: dorinta de crestere si evolutie, determinare, disciplina, incredere in propria persoana, concentrare, managementul timpului, adaptabilitate, maturitate emotionala, rezistenta (aici ca toleranta la presiuni fizice si psihice). Iar eu lucrez la fiecare din aceste caracteristici pentru o mai buna versiune a mea: in familie, la serviciu, in relatiile mele. In cele 21 de luni de alergare am implementat obiceiuri care mi-au adus satisfactii personale multiple si am de gand sa continui :)

Adriana Istrate

Care a fost prima competitie / primul eveniment sportiv / de alergare la care ai participat?

Primul eveniment sportiv a fost in mai 2013 organizat de colegii din clubul NoStress – triatlon la Mogosoaia, o alergare de 5 km impreuna cu alti doi colegi care au facut proba de inot si bicicleta. A urmat apoi primul concurs de alergare si anume Transmaraton, in sepembrie 2013, unde am participat la proba de 21km. Doamne, ce zi a fost atunci! Nu-mi venea sa cred ca reusisem sa-mi duc la capat primul proiect sportiv din viata mea. 

Adriana Istrate

La ce alte competitii / evenimente sportive / de alergare ai participat?

A mai fost o alta editie a NoStress Triatlon la Olimp (alergare in stafeta), apoi Maraton International Bucuresti (42km), Semimaraton Petrom Bucuresti (21km), Ciucas X 3 (21km), Transmaraton 2014 (64km), Antarctica (100km).

Adriana Istrate

Care a fost cea mai mare provocare pana acum? Ce ai invatat din ea? Cum ai reusit sa o depasesti? Care a fost o competitie / eveniment memorabil? De ce? Cum a fost?

Aceste intrebari au acelasi raspuns deoarece Antarctic Ice Marathon reprezinta cea mai mare provocare, un eveniment memorabil, de anvergura. Provocarea a fost atunci cand mi-am propus ca obiectiv o cursa de 100km in Antarctica, fara sa am foarte multa experienta in spate, fara sa stiu ce ma asteapta, fara sa stiu de unde o sa fac rost de sponsorizare si fara un plan concret de antrenament pentru a ajunge acolo. Un lucru este cert, am crezut foarte tare ca se va realiza si asta s-a vazut in fiecare actiune. Vorbeam ca si cum as fi ajuns acolo, ma pregateam imaginandu-ma la linia de finish. Cu astfel de ganduri, am cautat sa implementez fiecare aspect din cele pe care nu le stiam, cerand ajutorul celor care m-ar fi putut sprijini: companii si prieteni pentru sponsorizare, 5AM Coaching si CIA – coaching in alergare pentru antrenament, plan de nutritie, produse sportive si consiliere pentru alinierea obiectivelor cu valorile personale. A fost o munca de noua luni la finalul careia treceam linia de finish in Antarctica, la 15000km de casa, chiar de ziua mea! Din acel moment, am schimbat definitia “imposibilului”.

Adriana Istrate

Cum se potriveste activitatea sportiva / alergarea cu misiunea si valorile tale?

Una o hraneste pe cealalta deoarece, am ales sa alerg gandindu-ma ca ma voi simti mai energica si mai plina de viata. Imi doream tare mult sa ma bucur de tot ceea ce ma inconjoara iar singurul mod prin care puteam obtine acest lucru era sa ma simt bine, adica sa am energie. Cu totii stim ca sportul inseamna sanatate, chiar daca procesam informatia doar la nivel teoretic. Atunci cand am avut in fata mea un exemplu foarte clar de transformare datorita alergatului, totul a devenit foarte simplu si multe intrebari aveau deja un raspuns: voi alerga. Astfel, voi fi sanatoasa, organizata, determinata sa fac eu insami schimbarile pe care le asteptam in jurul meu.

Adriana Istrate

Care sunt obiectivele urmatoare?

Anul 2015 reprezinta finalizarea proiectului 777 (7 maratoane, 7 ultra pe 7 continente), asta inseamna inca 13 competii pe toate cele sapte continente. Dupa aceea, ma voi indrepta catre triatlon si depasirea altor limite precum inotul si mersul pe bicicleta. Evident, obiectivele au aparut si in celelalte planuri ale existentei mele, cum ar fi familia sau serviciul. Drumul catre cea mai buna versiune a mea presupune crestere si evolutie in fiecare zi si abia astept sa vad ce alte resurse voi mai accesa pentru a le atinge.

Adriana Istrate

Cum te ajuta sportul / alergarea in viata de zi cu zi?

Asa cum spuneam, hraneste mai multe din valorile mele si, odata cu asta sunt mult mai aproape de obiectivele pe care mi le propun. Alerg ca sa ma mentin sanatoasa, vreau sa am o stare de sanatate excelenta pentru a putea derula toate celelalte activitati si a ma simti bine in pielea mea. Antrenamentele ma determina sa am mai multa grija cu timpul meu, sa prioritizez activitati, sa am grija ce mananc. Apoi, sportul te face mult mai fericit iar asta se traduce in relatii armonioase cu cei din jur. Atunci, cand l-am auzit pe Andrei Rosu vorbind despre schimbarile din viata sa, mesajul care ajungea la mine era acela de speranta, de energie, de cunoastere si toate pornind de la ideea de a alerga. Am ales si eu acelasi instrument prin care sa-mi imbunatesc viata si efectele nu au intarziat sa apara. Alergatul mi-a clarificat mintea in foarte multe aspecte si mi-a oferit diverse ocazii pentru a fi recunoscatoare, stare pe care o recomand tuturor.

Adriana Istrate

Care sunt punctele tale forte si slabe in alergare? De ce?

Nu am scris pana acum despre asa ceva dar e o buna ocazie de la trece in revista. Sa vedem, puncte slabe… Cred ca un punct slab in alergare este ca nu m-am nascut in Kenya :) Lipsa experientei in alergare este un aspect pe care il voi imbunatati cu timpul, la fel cum voi face si cu tehnica de alergare. In rest, ma bucur ca am o sanatate foarte buna, un corp potrivit unui alergator de anduranta si un psihic care m-a ajutat pana acum sa ajung pana la o cursa de 24 de ore. Peste toate acestea adaug, determinarea de a nu ma lasa infranta de momentele grele, tenacitatea de a-mi indeplini scopurile, curiozitatea si curajul de a-mi propune obiective marete. 

Adriana Istrate

Cum reusesti sa imbini partea profesionala si personala cu sportul / alergarea?

Alergarea a influentat pozitiv celelalte aspecte ale vietii mele, precum jobul si partea personala. De fapt, sportul a devenit acum parte importanta din ceea ce numesc segmentul personal. Antrenamentele au loc preponderent dimineata si in weekenduri ceea ce imi ofera suficient timp de alocat familiei si prietenilor. Despre calitatea relatiilor, am vorbit mai inainte. La serviciu, de asemenea, am avut ocazia de a aplica principiile din sport pentru a-mi organiza mult mai bine activitatea si a deveni la fel de concentrata pentru a obtine rezultate bune. Pentru proiectul 777 am profitat si voi profita de zilele de concediu restante, asadar, nici aici nu voi crea un dezechilibru. Practic, nu exista vreun plan in care alergarea sa nu-si aduca contributia, de aceea ma bucur foarte tare ca am ales sa fac acest pas in martie 2013.

Adriana Istrate

Care este stilul tau de viata (rutina zilnica, saptamanala; alimentatie, hidratare, miscare, relaxare, odihna)?

Ma trezesc dimineata la ora 5.00, beau 0.5l apa si mananc 1-2 fructe de sezon, imi pregatesc shake-ul de dimineata apoi ies la alergat, daca am in program antrenament sau citesc ori scriu pentru diverse lucruri. Intre 9 – 17.30 sunt la birou, iar dupa ora 18.00 imi aloc timp familiei, prietenilor, cumparaturi sau orice alte lucruri normale pentru o persoana de varsta mea. La ora 21.30 ma pregatesc de somn, cu momente de revizuire a zilei care tocmai se incheie si recunostinta pentru ceea ce s-a intamplat peste zi. Weekendurile sunt rezervate antrenamentelor lungi, indiferent ca sunt in Bucuresti sau in afara lui. Referitor la hidratare, de fiecare data beau apa “imbunatatita” adica, adaug antioxidanti si/sau lamaie si produse izotonice pentru sportivi de la Isostar in timpul antrenamentelor lungi si concursurilor. Alimentatia este una simpla in pregatire dar complexa in nutrienti si anume, una bazata in proportie de 60 – 70% pe fructe, legume si plante verzi, negatite. La acestea, adaug, carbohidrati si proteine din paste, orez, paine neagra/secara, fasole, naut, linte. Restul il constituie consum de branza, oua, peste, in cantitati pe care incerc sa le reduc la un minim posibil spre deloc. Imi place ideea unei alimentatii raw vegane si fac trecerea treptat catre asa ceva.

Adriana Istrate

Care este planul de antrenament (frecventa, tipuri)?

Antrenamentul difera foarte mult de planul competitional pe care il pregatesc. Pentru maratonul din 2013, am urmat planul de antrenament pentru maratonul de la Polul Nord, postat de Andrei Rosu pe blogul sau. Pentru ultramaratonul din Antarctica, m-am antrenat cinci luni, tot dupa un program oferit de Andrei care a presupus alergari intre 3 si 5 zile pe saptamana, cu distante intre 5 si 60 km, in functie de etapa in care eram (de crestere a distantelor, incarcare, reducerea distantei si cresterea vitezei). In prezent fac exercitii de intarire a muschilor si alegari de maxim 20km, pastrandu-ma intr-o stare buna pentru viitoarele competitii din planul 777, inca 13 maratoane si ultramaratoane.

Adriana Istrate

Cum simti ca te-ai dezvoltat de-a lungul activitatii sportive? Care a fost evolutia ta?

De la o persoana stresata si lipsita de energie am ajuns acum sa ma simt foarte energica si dornica sa ma bucur de viata, cu tot ceea ce ofera. Eram o persoana delasatoare, alegand sa ma complac si resemnez pentru tot felul de lucruri. Am ales sa alerg ca sa fiu tot timpul pusa in situatii provocatoare pentru care sa fiu nevoita sa ma antrenez, sa ma pregatesc, sa citesc, sa ma documentez, sa iau legatura cu alti oameni care ma pot sprijini cu informatii utile. Eram o persoana careia ii era foarte greu sa-si exprime sentimentele iar acum scriu randuri intregi pe un blog care a ajuns la 5000 de vizualizari si vorbesc despre rezultatele mele in fata oamenilor. In continuare, am o pofta nebuna de a face lucruri si o curiozitate imensa de a vedea ce ma mai asteapta pe fiecare nou continent pe care voi ajunge. Am incredere in mine si in ceea ce lumea in care noi traim are de oferit.

Adriana Istrate

Daca nu ai face sport / ai alerga, ce altceva ai face?

Mi-e greu sa ma imaginez intr-o situatie in care nu voi mai face sport insa, voi incerca sa ma indrept catre alte actiuni pe care sa le fac cu placere si anume: sa descopar gusturi noi prin gatit, sa ma conectez cu roadele pamantului prin gradinarit si agricultura, sa exprim iubire si frumusete prin dans, fotografie, sa ii unesc pe oameni in actiuni umanitare si responsabilitate sociala, sa cunosc lumea prin citit si calatorii si sa exprim frumusetile naturii prin scris. De fapt, cred ca imbin, deja, o parte din aceste actiuni in programul meu, alaturi de sport. Asadar, as continua pe acelasi drum…

Adriana Istrate

Ce sfaturi ai pentru cei care fac sport / au inceput sa faca sport / nu fac sport?

Daca au inceput sa faca ori fac deja, ii felicit pentru decizie. Cred ca au descoperit deja avantajele sportului astfel incat singurul sfat este acela de a continua. Daca nu fac, desi conditia fizica o permite, atunci ii invit sa se inscrie ca voluntar intr-un concurs de alergare sau triatlon, sa stea de vorba cu organizatori, concurenti sau familiile acestora pentru a-i intreba de ce fac ceea ce fac. Sa nu astepte primul caz de boala pentru a-si schimba viata, sa inceapa o forma de miscare, oricare ar fi ea, pentru a fi intr-o forma excelenta.

Adriana Istrate

Puteti afla mai multe si urmari in continuare povestea Adrianei pe blog-ul ei personal: http://adrianaistrate.blogspot.ro/

Posted in Povesti de sportivi | Leave a comment