Intr-o noapte, un om a visat ca strabatea o plaja-mpreuna cu Dumnezeu. La fiecare pas apareau pe cer imagini din viata lui. Si, cu fiecare imagine, pe nisip apareau doua randuri de urme: un rand lasat de pasii lui, altul lasat de pasii Lui Dumnezeu. Omul privi pasii de pe nisip si-observa ceva ciudat. Vazu c-adeseori pe nisip aparea doar un singur rand de urme, iar celalalt disparea. Si-asta se petrecea tocmai-n momentele cele mai grele-ale vietii lui. Descoperirea aceasta l-a tulburat cumplit si, plangand, L-a-ntrebat pe Dumnezeu, Care-l insotea:
“- Doamne, mi-ai spus ca de vreme ce m-am hotarat sa Te urmez, vei merge cu mine pana la capat! Dar, uite, tocmai-n clipele cele mai grele din viata mea vad un singur rand de urme, ceea ce-nseamna ca Tu tocmai atunci m-ai parasit!”
Si Dumnezeu i-a raspuns:
“- Copilul meu drag! Eu te iubesc si nu te-am parasit nici chiar in momentele cele mai cumplite-ale vietii tale. Acolo unde vezi un singur sir de urme, sa stii ca te-am purtat in brate…, iar urmele ce le vezi, ale Mele sunt!”