M-am gandit de multe ori si inca este o provocare sa definesc in vreun fel relatia mea cu Vlad. Imi este mai mult decat un frate, prieten sau coleg. Este printre singurele persoane care reusesc sa ma tina cu picioarele pe pamant si cu mintea treaza, ma inspira, ma sustine si ma ajuta in indeplinirea nenumaratelor nebunii. 
La prima vedere suntem atat de diferiti, incat uneori ma mai intreb ce treaba avem unul cu altul. In esenta, ne unesc misiunea, valorile si pasiunile comune. Si desigur, apartenenta la marea familie a oltenilor. 
Calitatile principale pe care le apreciez la el sunt perseverenta, determinarea, ambitia, seriozitatea, constiinciozitatea, curajul, credinta, dragostea, prietenia, generozitatea, smerenia, intelepciunea. Desigur, mai are multe altele si in fiecare zi ma mai surprinde cu cate una. 
Desi ne-am cunoscut de aproape un an, avem atatea experiente impartasite incat pare ca ne cunoastem de-o viata. Cred ca am putea scrie o carte impreuna sa le povestim si poate chiar o sa o facem. Pana atunci, ii multumesc pentru ca a acceptat sa ne impartaseasca un rezumat. 
Biografie introducere (loc si data nasterii, studii, ocupatie, hobby-uri, etc.)
Sunt un oltean sadea, nascut in Slatina, judetul Olt acum vreo 30 de ani. Lucrez intr-o multinationala ca si consultant fiscal de vreo 3 ani jumate asta dupa ce am facut o schimbare majora in viata mea, plecand din sistemul de stat in care activasem pentru aproximativ 6 ani. Deci pot spune ca sunt un tip care se adapteaza lejer la orice conditii, lucru care (aveam sa descopar ulterior) m-a ajutat enorm in special in provocarile sportive prin care am trecut pana la acest moment. Sunt pasionat de pescuit si drumetii montane si in general de orice activitate care implica iesitul afara din casa. Imi place sa citesc, sa aflu, sa cunosc lucruri, sa experimentez.
Care este misiunea ta?
Misiunea mea? Inca nu am reusit sa aflu in totalitate care ar fi aceasta. Stiu doar ce imi doresc sa fac in continuare si anume sa incerc sa contribui cu ceva la imbunatatirea anumitor arii care ma preocupa in mod special. Una dintre acestea o reprezinta mediul inconjurator, iar activitatea pe care o intreprind pentru a sustine programele de impaduriri prin intermediul Padurii Copiilor reprezinta o dovada, zic eu clara, a drumului pe care merg in prezent.
In acelasi timp, stiu ca ma voi alatura si intr-ajutorarii directe a semenilor nostri, sprijinind prin orice mijloace imi va fi posibil sa o fac, cauzele sociale si oamenii care au nevoie de o mana de ajutor.
Care sunt valorile tale?
Corectitudinea, cuvantul, onestitatea si darzenia sunt valorile care imi aduc alaturi oameni minunati alaturi de care sunt capabil sa fac tot ceea ce imi propun.
Care sunt modelele tale in viata / sport / alergare?
Model pentru mine in viata este doar unul singur, tatal meu. In sport as avea cateva personaje care ma inspira. Desigur ca sportivi precum Craig Alexander, Scott Jurek sau Dean Karnazes sunt surse de motivatie pentru foarte multi sportivi, atat amatori cat si profesionisti. Prefer insa sa “tin aproape” de oameni cu care pot sa am un contact personal, oameni mai aproape de noi si aici as avea 4 persoane, oameni normali si sportivi redutabili in acelasi timp, care ma ajuta cu sfaturi, incurajari si alte informatii pretioase. Prefer insa sa nu le dau numele aici.
In principiu incerc sa iau de la fiecare om pe care il cunosc cate ceva care consider ca mi-ar putea folosi candva. Aud, ascult si incerc sa inteleg.
Care a fost / este motivatia ta pentru a face sport / a alerga?
Motivatia mea principala este aceea de a-mi depasi limitele, de a-mi demonstra mie ca pot pentru ca stiu ca dincolo de planul sportiv, aceste experiente sportive ma ajuta si in plan personal. Stiu ca n-as putea sa ma antrenez la fel de asiduu precum o fac in prezent doar gandindu-ma ca o sa fiu sanatos. Desigur ca acesta este un aspect primordial insa ca si exemplu, n-as putea sa pedalez 5 ore indoor gandindu-ma ca o sa am o inima puternica asa ca trebuie sa ma angrenez in proiecte sportive care, la momentul in care ma implic in ele, par de nerealizat. Asa functionez eu.
Cum ai inceput sa faci sport / sa alergi?
Sport am inceput sa fac cum probabil am inceput cu totii, inca din frageda pruncie. Am facut fotbal cativa ani la nivel de amatori apoi, multi ani dupa, m-am apucat de fitness de care m-am tinut vreo 5 ani. Acum realizez cat de mult ma ajuta in sporturile pe care le practic in prezent, acei 5 ani.
De alergat m-am apucat acum un an si putin, odata cu schimbarea job-ului si cu patrunderea in mediul corporatist.
Ce alte sporturi practici?
Imi place sa merg la pescuit insa timpul deja nu imi mai permite iesiri atat de dese precum mi-as dori. Stiu ca multi nu-l considera un sport, insa credeti-ma, este un sport veritabil care necesita aceeasi pasiune si determinare precum oricare altul.
Si nu in ultimul rand, de vreun an ma pasioneaza tot mai tare triatlonul.
De ce ai ales alergarea?
Cred ca mai mult m-a ales alergarea pe mine decat am ales-o eu pe ea. Spun asta pentru ca nu pot sa spun ca am incercat 20 de sporturi si m-a atras alergarea in mod special. Acum stiu insa ca, chiar de-as fi incercat acele 20 de sporturi, tot la alergare as fi ramas pentru ca acest sport si in special alergarea pe distante lungi, imi ofera senzatii si trairi de care sunt sigur ca n-as fi avut parte in alte sporturi. Spre exemplu, nu cred ca as putea sa vorbesc cu mine atat de mult practicand sariturile cu prajina, precum mi se intampla sa o fac in timpul unui long run sau al unui concurs de anduranta.
Ce reprezinta sportul / alergarea pentru tine?
Alergarea inseamna pentru mine, in primul rand, un excelent mijloc de autocunoastere, de explorare a acelor resurse fizice si mentale la care personal n-am avut acces decat practicand acest sport.
Care a fost prima competitie / primul eveniment sportiv / de alergare la care ai participat?
Prima competitie de alergare la care am participat a fost cursa de 10 km de la Semi-maratonul International Bucuresti de acum vreo 2 ani si ceva. Am participat dupa indelungate discutii cu colegii de munca. De la acea competitie pana la urmatoarea au trecut insa mai mult de 6 luni astfel incat acea experienta a reprezentat portita de intrare in aceasta lume, portita pe care de-abia asteptam sa ies in timp ce imi taram picioarele pe la km 5.
La ce alte competitii / evenimente sportive / de alergare ai participat?
Traiane, nu ma intreba de lucruri sfinte. Mi-ai fost coechipier la multe astfel de experiente asa ca, te rog, enumera-le tu. Ca idee, cred ca am la activ peste 40 de competitii oficiale, fie ele de alergare, inot, duatlon sau triatlon pe distante extreme de variate, de la curse de viteza, la curse de anduranta.
Care a fost cea mai mare provocare pana acum? Ce ai invatat din ea?
Cea mai mare provocare sportiva si in acelasi timp cea mai dura si profunda experienta traita in ultimii 30 de ani a fost cursa de ultramaraton de 105 km din cadrul Ciucas X3.
Ce am invatat din ea? Foarte pe scurt: am invatat ca nu poti sa fii 100% pregatit pentru o astfel de cursa. Pur si simplu petreci atat de mult timp acolo in munti, incat este practic imposibil sa controlezi, sa anticipezi absolut totul. Am invatat ca trebuie sa te adaptezi, sa iti asculti corpul si sa iti controlezi mintea care iti este cel mai puternic aliat, dar care poate deveni cel mai aprig dusman al tau atunci cand incepi sa iti pierzi speranta, sa te abati de la drumul si scopul tau. Am invatat ca, cel putin in cazul meu, este de ajuns un singur gand negru, o singura urma de indoiala pentru ca tot planul, toata munca depusa pana atunci, sa se darame precum un castel de nisip.
Cum ai reusit sa o depasesti?
Cum am reusit sa o depasesc? Buna intrebare, inca nu am un raspuns categoric la ea… Cred ca am reusit sa trec peste toate greutatile acelei curse si crede-ma ca pentru mine au fost foarte multe, remontandu-ma psihic singur. Si spun ca m-am remontat pentru ca la aproape 30 de km de finish, timpul nu-mi mai era aliat si eram convins ca nu voi reusi sa termin in timpul limita. M-am gandit atunci ca orice ar fi, trebuie sa termin traseul fie ca voi fi descalificat sau nu. Cred ca asta a fost declic-ul acelei schimbari care m-a purtat pana la finish in timpul regulamentar.
Care a fost o competitie / eveniment memorabil? De ce? Cum a fost?
Toate competitiile au avut picanteriile lor si caracteristicile care le-au facut deosebite pe fiecare dintre ele. Imi aduc aminte cu drag de fiecare dintre ele, desi mai sus nu ti-am raspuns la intrebarea referitoare la care au fost cursele la care am participat. Asta nu inseamna ca nu mi le amintesc, doar ca risc sa scriu extrem de mult si s-ar putea sa nu vrei asta.
Una dintre competitiile definitorii pentru mine a fost si proba pe distanta de Half-Ironman din cadrul X-Man Oradea. Am ajuns acolo pe nepusa masa ca sa zic asa, la cateva luni de cand invatasem sa inot si la o luna de cand imi luasem bicicleta. Am crezut in mine de la start-ul probei de inot si am fost extrem de concentrat pe fiecare aspect al cursei. Am fost atent la nutritie si asta a facut diferenta, reusind un loc 10 national (la categorie) la aceasta proba. A fost un concurs dificil mai ales prin prisma traseului de bicicleta insa proba de alergare a fost punctul meu forte si cea care mi-a demonstrat oficial ca am abordat foarte bine cursa pentru nivelul la care ma aflam atunci. Am reusit sa obtin al treilea cel mai bun timp al meu la proba de semi-maraton desi veneam dupa 1,9 km de inot si 90 km de pedalat intr-o zi torida.
Cum se potriveste activitatea sportiva / alergarea cu misiunea si valorile tale?
N-as putea spune ca se potrivesc, ci ca se imbina. Sportul mi-a adus in preajma oameni deosebiti, pur si simplu este un mediu in care se aduna oameni frumosi, din diferite “lumi”, cu povesti pestrite si in general sunt oameni care impartasesc aceleasi valori ca si mine. Tot sportul m-a facut sa devin activ si in ceea ce priveste cauzele sociale despre care am mentionat anterior si care ma motiveaza acum sa merg mai departe.
Care sunt obiectivele urmatoare?
Voi incerca si sper sa si reusesc sa termin Ultrabalaton-ul, un ultramaraton de 220 km ce va avea loc pe 31 mai in Ungaria si Ironman Barcelona pe 4 noiembrie care reprezinta visul meu de un an si ceva.
Cum te ajuta sportul / alergarea in viata de zi cu zi?
Sa spunem ca disciplina si determinarea pe care ti le confera un plan de antrenament bine pus la punct, te vor ajuta si in viata de zi cu zi, ori de cate ori vei avea ceva dificil de dus la sfarsit.
Care sunt punctele tale forte si slabe in alergare?
Am mai multe puncte slabe decat puncte forte, asta mi-e clar. Dar ca sa nu ma abat de la intrebare: unul dintre punctele mele slabe ar fi ca uneori tind sa ma culc pe-o ureche, sa ma cred indestructibil. Au insa grija antrenamentele dure pe care le fac si cursele la care particip, sa ma aduca rapid cu picioarele pe pamant. Punctul meu forte ar fi insa determinarea, pur si simplu daca incep ceva TREBUIE sa termin, fie ca voi avea sau nu rezultatul asteptat. A nu se intelege ca dau inainte ca berbecul fara sa tin cont de faptul ca „merg” aiurea.
Cum reusesti sa imbini partea profesionala si personala cu sportul / alergarea?
Incerc sa le imbin cat de bine pot astfel incat sa am si o cariera frumoasa si performante acceptabile pentru mine, dar si o viata sociala activa. Nu este deloc usor insa. Sa muncesti 10 ore pe zi, sa iesi la antrenamente pentru 2 sau 3 ore pe zi si apoi sa mai iesi si la ceva beri, nu este tocmai OK si nici prea fezabil pe termen lung asa ca pe alocuri trebuie sa fac si ceva sacrificii, sa tai din berile alea sau din cateva ore de munca, niciodata la antrenamente!
Care este stilul tau de viata (rutina zilnica, saptamanala; alimentatie, hidratare, miscare, relaxare, odihna)?
Traiane, sincer, tu cred ca vrei sa ma omori cu intrebarile astea… Am un total de aproximativ 17-20 ore de antrenament saptamanal: alergare, bicicleta, inot si sala. In rest, cum spuneam, cam 10 ore de munca pe zi, somn 5-7 ore pe noapte. Cu alimentatia, slava Domnului, am un metabolism care ma avantajeaza astfel incat nu ma ingras si nu slabesc reusind sa ma mentin la o greutate de 70 km constant. Mai am un aliat, stomacul, care ma ajuta enorm in curse. Totusi am grija la ce mananc, concentrandu-ma pe fructe, legume si mici (glumesc ). In rest, respect principii de alimentatie atotcunoscute.
Care este planul de antrenament (frecventa, tipuri)?
Sunt genul de persoana careia ii place sa lucreze dupa un plan bine stabilit. Am si prieteni care se antreneaza fara un plan, dupa cum simt ca trebuie sau dupa cum se simt la un moment dat, ceea ce este la fel de OK cu a lucra dupa un Excel de exemplu. Dar eu am nevoie de directii clare si la asta ma ajuta un plan de antrenament bine pus la punct.
Frecventa antrenamentelor este de 6, uneori 7 zile din 7. Am zile in care am 3 antrenamente si cumulez 6-7 ore in acele zile. Am si zile mai lejere. Poate ca pare greu, dar corpul se obisnuieste cu efortul si ceea ce astazi iti va parea imposibil, maine va deveni cel putin realizabil.
Cum simti ca te-ai dezvoltat de-a lungul activitatii sportive? Care a fost evolutia ta?
Consider ca am avut un parcurs frumos si plin de aventura. Am avut si momente dificile, in care eram dispus sa renunt la tot, in care m-am intrebat ce rost are sa mai continui asa. Dar am invatat din toate, de fapt daca stau sa ma gandesc mai bine NUMAI din momentele dificile am invatat intr-adevar. Nu sunt ipocrit, am invatat ca trebuie sa te bucuri de sport si de natura atunci cand alergam pe munte si zaream un curcubeu aparand de niciunde insa parca mai mult am invatat acelasi lucru atunci cand treceam printr-o zona defrisata, este doar un exemplu. Cred ca asa suntem construiti, sa retinem, sa fim marcati de intamplari nu intotdeauna placute.
As putea spune ca evolutia mea a fost una destul de accelerata. In decurs de un an am avansat de la semi-maratoane de sosea si curse de trail de 10 km, la maratoane si ultramaratoane montane. De la cateva miscari haotice si disperate pentru supravietuire in bazin, la triatlon pe distanta half-Ironman sau 5000m inot. A fost frumos, m-am distrat, am calatorit si am invatat multe lucruri.
Daca nu ai face sport / ai alerga, ce altceva ai face?
Cred ca m-as apuca de baut la nivel competitiv. Glumesc. Probabil ca as m-as fi concentrat pe pescuit si hikking, nu stiu, n-am globul de cristal la mine.
Ce sfaturi ai pentru cei care fac sport / au inceput sa faca sport / nu fac sport?
Nu sunt in masura sa dau sfaturi, sunt destul de nou in „bransa”. Pot doar sa reiterez ce am spus mai sus, astfel incat poate cineva care o sa vada asta, va lua aminte si nu se va da cu capul la fel cum am facut-o eu. Cheia unei curse este antrenamentul premergator. Poti termina o cursa in genunchi, jurandu-ti ca nu mai vrei sau o poti termina cu zambetul pe buze (exagerez acum putin). Diferenta intre astea doua, este antrenamentul. Lipsa antrenamentului te poate darama chiar si pana la a ajunge la finish. Consider ca trebuie sa fii maleabil, sa te poti adapta la neprevazut, fie ca vorbim despre o schimbare brusca de conditii atmosferice, de ratacirea traseului (in cazul curselor montane) sau doar de un stomac care nu coopereaza. Pentru mine este esential sa pot anticipa cursa, la un nivel de detaliu la care am acces prin intermediul informatiilor disponibile (profil traseu, puncte de alimentare, ce contin acele puncte, consum caloric personal, nevoie de hidratare, etc.) sau utilizand sfaturile celor care au un cuvant de spus.
Si nu in ultimul rand, opinia mea este ca, mai ales in sporturile de anduranta, trebuie sa fii „tare de cap”. A putea sa reduci la tacere toate vocile alea care iti spun sa te opresti, sa mergi putin, sa te retragi ca e destul, ca ti-a ajuns, este imperativ necesar si poate face diferenta intre un DNF si aventura vietii tale.