Duminica, 26 ianuarie 2014, a fost organizata editia a cincea a Semimaratonului Gerar. Evenimentul s-a desfasurat in Campusul Universitatii Politehnica Bucuresti si traseul a avut aproximativ 3,6 km.
La competitie au fost peste 500 de alergatori la cele 3 curse: Semimaraton-echipe (compuse din trei persoane) – 6 ture, Cros 10,8 km – 3 ture, Crosul Facultatii de Inginerie Electrica – 1 tura.
Experienta de anul acesta a fost cu adevarat speciala, mai ales ca m-am hotarat sa particip la sfarsitul lunii noiembrie, deoarece nu stiam cum o sa ma recuperez si o sa-mi revin dupa perioada de pauza. 
Astfel ca am discutat cu Cosmin sa refacem echipa de anul trecut. Cum Magdalena a refuzat, am vorbit cu Bianca si am format echipa BCC. Eram un fel de echipa de accidentati, mai ales ca si ea era in recuperare dupa o accidentare.
Dupa mai multe discutii, in lunea dinaintea concursului, ne-am pus de acord sa facem schimbarea in echipa, deoarece Bianca nu era inca pregatita sa alerge un semimaraton.
Salvarea a venit de la Flory care a acceptat sa facem echipa impreuna. De fapt, ideea acestei echipei o discutasem inca de la editia de anul trecut si pana la urma am realizat-o anul acesta. 
A fost interesant ca in regulament erau 2 puncte care mentionau ca modificarea unei inregistrari era posibila cu minim 14 zile inainte de data evenimentului si ca un concurent avea dreptul sa se inscrie si sa participe doar la o singura cursa. Cu aceasta ocazie, le multumim inca o data organizatorilor pentru ajutor si intelegere.
Astfel ca am devenit echipa Happy Tree Friends Mixt. La o prima vedere, nu prea aratam ca o echipa. In realitate, a fost echipa perfecta, impreuna cu doi prieteni dragi: Flory mi-e inspiratie continua, iar Cosmin baza de date cu informatii. 
Suntem ca-n balada Miorita: o munteanca, un moldovean si un oltean. In plus, avem numeroase curse alergate impreuna, iar in total numeroase curse castigate, peste 10 maratoane si 10 semimaratoane, numeroase curse scurte si lungi, pe asfalt, pe pamant si pe munte.
Obiectivul pe care l-am discutat si ni l-am propus a fost sa abordam cursa ca un antrenament pentru maraton si sa obtinem un timp de 1:40 – 1:50. La prima vedere, era un obiectiv ce parea imposibil, daca nu, macar nerealist. Deoarece niciunul nu eram suficient de pregatiti, mai ales eu.
Dar cum suntem o echipa, am cautat impreuna cele mai bune solutii si modalitati prin care sa ne valorificam punctele forte si sa le compensam pe cele slabe. Astfel ca am reusit sa facem un antrenament condus de Flory chiar pe traseul concursului. Ne-am simtit minunat impreuna si consider ca a fost momentul care a contat decisiv.
Sambata seara am avut ocazia sa particip la intalnirea cu Tomi Coconea, care ne-a impartasit o parte din povestea sa impresionanta. Tomi este ambasadorul Gerar 2015 si de 2 ori vicecampion al Red Bull X-Alps, una dintre cele mai provocatoare competitii de aventura din lume.
Mai putin de 2 minute petrecute cu Tomi au fost suficiente pentru a realiza cat de “normal” sunt si cat de putine resurse folosesc. A fost de-a dreptul ca o piatra ce m-a lovit puternic in cap pentru a-mi da seama ce posibilitati exista dincolo de ceea ce este evident. 
Ziua concursului a fost cu adevarat speciala. Aveam magicul numar de concurs “11″, dormisem foarte bine si eram pregatiti pentru o noua aventura. In plus, vremea a tinut cu noi si conditiile erau ideale pentru alergare.
Rectoratul si campusul erau impanzite de alergatori, voluntari si sustinatori. Simteam o puternica energie pozitiva si ca urma sa avem o noua experienta minunata. A fost o mare bucurie reintalnirea cu numerosi prieteni si timpul pana la start a trecut foarte repede.
Prima parte a cursei a decurs excelent si ne-am simtit minunat. Am reusit sa comunicam si sa colaboram armonios, ne-am salutat cu voluntarii, sustinatorii si celelalte echipe intalnite pe traseu, am mentinut un ritm sustinut si constant si primele ture au trecut rapid.
Din a doua jumatate, am inceput sa resimt pregatirea insuficienta. Am avut dificultati de concentrare, diverse ganduri negative si am avut fluctuatii intre momente in care simteam dureri in tot corpul si momente in care nu ma durea nimic. Am incercat aproape toate modalitatile pe care le stiam pentru a-mi reveni, inclusiv deja celebra kryptonita.
Punctul culminant a fost in ultima tura, in care am simtit ca am lovit din plin “zidul maratonistului”. Mi s-a parut ca timpul si distanta s-au dilatat: parca am parcurs peste 20 km in peste 2 ore.
Mintea practic nu-mi mai functiona, corpul nu-mi mai raspundea la comenzi, pulsul si respiratia erau la niveluri alarmante, inima-mi iesea parca din piept si capul ma durea foarte tare. Credinta si rugaciunea continua m-au ajutat sa-mi pastrez starea de spirit optimista si sa alerg mai departe.
Iubitii mei colegi au fost exemplari si m-au sustinut si incurajat continuu. Le multumesc si le sunt recunoscator pentru ca datorita lor am reusit sa pastrez un ritm constant de alergare, punand pas dupa pas.
Linia de sosire a venit ca o eliberare. Cred ca fotografia de la final reflecta cel mai bine modul in care ne simteam la incheierea celor aproape 22 km.
Consider ca a fost singura cursa in care am trecut de ceea ce credeam ca inseamna “maxim”. Si astfel am reusit sa inteleg putin mai bine estenta citatului lui T.S. Eliot care imi place foarte mult: “Doar cei care risca sa mearga prea departe pot afla cat de departe pot ajunge”.
Rezultatul final a fost de 1:47, ceea ce inseamna indeplinirea cu succes a obiectivului propus si pentru fiecare dintre noi imbunatatirea performantei de anul trecut. Si ceea ce consider ca este mai important, am reusit sa fim cu adevarat o echipa.
Ne-am concentrat si am valorificat punctele forte, le-am compensat pe cele slabe, ne-am pastrat energia pozitiva pe intreg parcursul cursei, am comunicat foarte bine si ne-am sustinut reciproc.
Este inca o experienta memorabila si plina de semnificatie. Este o incununare si o exemplificare a unitatii si a colaborarii in echipa. Reprezinta spiritul alergarii si esenta Gerarului.
La semimaraton-echipe, castigatorii au fost Ultra Runners (Radu Milea, Florin Szomyu si Daniel Florea) la masculin cu 1:19, LSD Run (Ana Rodean, Daniel Stroescu si Stefan Dan) la mixt cu 1:25 si X-TREME TEAM (Ionela Muscalu, Dana Petrescu si Nicoleta Ciortan) la feminin cu 1:43.
Ca si anul trecut, Flory a alergat si la cursa de 3,6 km, unde a reusit din nou o performanta remarcabila si a castigat pentru al patrulea an consecutiv cu un nou record: 15:03.
Ceilalti castigatori au fost Ionut Purcea la cros 3,6 km cu 11:53, iar la cros 10,8 km, Alin Tanase la masculin cu 38:10 si Iuliana Chiriac la feminin cu 45:35.
Felicitari tuturor castigatorilor si vreau sa mentionez ca la fiecare cursa s-au stabilit noi recorduri ale traseului. Este semn ca Gerarul devine o competitie din ce in ce mai competitiva si participantii se pregatesc serios chiar si in sezonul de iarna.
Multumiri organizatorilor, alergatorilor, voluntarilor, sustinatorilor si fotografilor care au contribuit la succesul evenimentului. Fotografiile din articol sunt facute de Radu Cristi, Paul Bechea, Costin Vasiliu si Evelina Rustem. Majoritatea fotografiilor de la eveniment le gasiti la: http://www.fotonebunia.com/index.php?category=25828
Si desigur, multumire si recunostinta lui Dumnezeu pentru ca a fost alaturi de noi in sfanta zi de duminica, ne-a insotit permanent si ne-a indrumat fiecare pas.